luni, 23 iunie 2014

Dacă tu ai dispărea
Adrian Păunescu


Dacă tu ai dispărea
Într-o noapte oarecare
Dulcea mea, amara mea
Aş pleca nebun pe mare.
Cu un sac întreg de lut
Şi-o spinare de nuiele
Să te fac de la-nceput
Cu puterea mâinii mele.
Lucru lung şi monoton
Să te înviez femeie
Eu, bolnav Pygmallyon
Hai, şi umblă Galatee.
Dacă tu ai dispărea,
Fi-ţi-ar moartea numai viaţă,
Dulcea mea, amara mea
Aş pleca în ţări de gheaţă.
Să te fac din ţurţuri reci
Să te-mbrac în promoroacă
Şi apoi să poţi să pleci
Ori şi unde o să-ţi placă.
De-ai cădea într-adevăr
În momentul marii frângeri
Aş veni la tine-ncet
Să te recompun din îngeri.
Şi pe urmă voi pleca
Umilit şi iluzoriu
Unde este casa mea
O mansardă-n purgatoriu.
Dacă tu ai dispărea
Şi din râsu-mi şi din plânsu-mi
Te-aş găsi în sinea mea
Te-aş zidi din mine însumi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu